Move like Jagger

Mi-e lene sa vorbesc, dar nu pot sa tac.

Cuvinte...

vineri, 13 mai 2011
Buna, la telefon e-un dobitoc!

"To be honest with you, I don't have the words to make you feel better, but I do have the arms to give you a hug, ears to listen to whatever you want to talk about, and I have a heart; a heart that's aching to see you smile again."

Ce bine că eşti
de Nichita Stanescu
E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

De ce lasi jocurile sa-ti dicteze ce sa faci? De ce lasi un as de pica ascuns sub cearceaf sa-ti conduca sentimentele pe un taram al nebuniei? Esti bolnav cronic si te joci cu focul... Tu nu detii apa, ca sa invingi. De ce lasi partea cea mai grea sa castige? De ce lasi trenul sa te prinda din urma? E un tren plin cu amintiri si durere, e un tren incarcat cu cele mai frumoase momente, e incarcat cu cele mai frumoase sentimente. De ce faci asta? De ce spui adio? Crezi ca e timpul? E 21:59...