Pentru ca e primavara, iar fluturii din stomac nu au intarziat sa apara... ei au sosit odata cu primele acorduri de chitara dezmortita, in Parcul Tineretului...
Si azi as spune: "Azi nu! Nu am niciun chef sa merg la liceu...", dar drogul meu, soarele, ranjeste si ma indeamna: "Hai, iesi afara! Bucura-te de zambetele de pe fetele oamenilor... razi odata cu ei!"...
M-am imbracat, am lasat totul vraiste in dormitor, am dat buzna pe strada, m-am pierdut printre razele soarelui si am inspirat aerul de primavara...
Zambile... Ghiocei... Parfumul florilor ma zapaceste... nu mai gandesc rational... Zambesc chiar si asfaltului...
Sunt euforica... cum n-am fost niciodata!
Toti imi spun ca sunt nebuna, atunci cand ma opresc in mijlocul drumului, imi scot aparatul de fotografiat din geanta si incep sa fac instantanee la orice apuc...
Niste adolescenti, un autobuz, un petec de zapada ramas de la ultima ninsoare...
Cele 5 grade de afara imi soptesc: "Ti-a fost dor de noi?"
"Primavara incepe cu tine" rasuna in intregul Bucuresti...
Pe Lipscani, in Unirii, chiar si la Romana...
Brusc, pe TNB incep sa cada picaturi mari de apa...
Ploua... prima ploaie de primavara...
In urma cu 5 minute, totul era uscat. Acum, sunt uda si dansez in ploaie...
Incep sa fredonez "Pas in doi" si pornesc in pasi domoli catre Gara de Nord.
Trenul de Constanta ma asteapta...
"Ne mai vedem!", i-am spus sferei zambarete de pe cer.
Cuvintele se pierd in vazduh, cu fiecare pas ce-l fac pe trotuarul ud, in care acum, la 10:45, se oglindeste toata fericirea mea...
